Biroul Național de Statistică prezintă rezultatele Recensământului populației și locuințelor (în continuare ”RPL” sau ”recensământ”) din 2024 privind caracteristicile migraționale cu privire la populația care a avut vreodată reședință obișnuită în străinătate² (sau a locuit peste hotare pentru o perioadă continuă mai mare de 12 luni) și perioada stabilirii reședinței obișnuite în Republica Moldova³, după țara nașterii, etnie și participarea la forța de muncă.

Existența persoanelor care au avut vreodată reședință obișnuită în străinătate ar putea semnala că există o forță de muncă locală cu experiență internațională și competențe lingvistice sporite, dat fiind faptul că acest grup de populație adesea, la (re)venirea în țară, aduce expertiză în sectoare economice specifice (construcții, servicii etc.). Totodată, această categorie de populație ar putea fi și expusă riscului de emigrare repetată.

Din total populație cu reședință obișnuită⁴ de 2 409,2 mii persoane la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024), 154,7 mii de persoane (6,4% din total populație) au locuit vreodată anterior în altă țară pentru o perioadă continuă mai mare de 12 luni, respectiv au avut reședință obișnuită în străinătate.

Ponderea bărbaților care au avut reședința obișnuită în altă țară a fost cu 0,7 puncte procentuale (p.p.) mai mare decât a femeilor (6,8% versus 6,1%). Ponderea populației de la orașe care a locuit peste hotare a fost cu cca 3 p.p. mai mare decât a populației de la sate (8,0% comparativ cu 5,1%) (Figura 1 și Tabelul 9.1 din Anexă).

Figura 1. Ponderea populației care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate,
pe sexe și medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza pe grupe de vârstă a acestei categorii de persoane relevă că, proporția bărbaților de 15-34 de ani care au avut reședință obișnuită peste hotare e mai mare cu 3,4 p.p. decât a femeilor din aceeași grupă de vârstă (24,4% comparativ cu 21,0%), în timp ce ponderea femeilor cu vârsta de 65 de ani și peste era cu 6,3 p.p. mai mare decât a bărbaților din aceeași grupă de vârstă, care au locuit vreodată peste hotare (16,8% versus 10,5%).

Ponderea populației din mediul rural de 35-64 de ani care a locuit vreodată peste hotare e mai mare cu 5,9 p.p. decât a populației din mediul urban din aceeași grupă de vârstă (60,8% versus 54,9%), în timp ce ponderea persoanelor din mediul urban cu vârsta de 15-34 de ani era cu 4,5 p.p. mai mare decât a persoanelor din cel rural din aceeași grupă de vârstă, care au locuit vreodată peste hotare (24,6% versus 20,1%) (Figura 2 și Tabelul 9.1 din Anexă).

Figura 2. Distribuția populației care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate,
pe grupe de vârstă, sexe și medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Din total populație care a avut reședința obișnuită în altă țară, majoritatea și-a stabilit cel mai recent reședința obișnuită în Republica Moldova - în ultimii 5 ani de până la recensământ (2020-2024) – 82,3 mii persoane (53,2%), 27,9 mii persoane (18%) în perioada 2015-2019 (durata reședinței obișnuite în țară de 6-10 ani), 17 mii persoane (11%) în perioada 2010-2014 (durata reședinței obișnuite în țară de 11-15 ani) și restul - 27,4 mii persoane (17,7%) înainte de 2009 (Figura 3 și Tabelul 9.1 din Anexă).

Figura 3. Distribuția populației care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate după perioada
stabilirii reședințeiîn Republica Moldova, la recensământul din 2024, mii persoane

Descarcă datele în format .xlsx

În distribuția pe sexe a populației care a avut vreodată reședința obișnuită peste hotare, proporția bărbaților a fost predominantă în rândul persoanelor care și-au stabilit reședința obișnuită în Republica Moldova în perioada 1985-2009. În toate perioadele de stabilire a reședinței în țară, dintre persoanele care au locuit vreodată anterior în altă țară pentru o perioadă continuă mai mare de 12 luni, populația de la orașe a fost majoritară (Figura 4 și Tabelul 9.1 din Anexă).

Figura 4. Structura populației care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate după perioada stabilirii reședinței
în Republica Moldova, pe sexe și medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În distribuția teritorială, din total raioane/municipii, în 9 ponderea populației care a avut reședința obișnuită în altă țară a depășit media pe țară (6,4%). În top 3 raioane/municipii la acest capitol se aflau raionul Cimișlia (11,8%), municipiul Chișinău (8,6%) și raionul Hîncești (8,4). La polul opus se aflau raioanele Taraclia (2,9%), Rîşcani și Briceni (câte 3,7%) (Figura 5 și Tabelul 9.3 din Anexă ).

Figura 5. Ponderea populației care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate,
pe raioane/municipii, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza în profil etnic a acestei categorii de populație relevă că, ponderea persoanelor declarate romi/țigani care au avut reședința obișnuită în altă țară în total populație de această etnie⁵ a fost cea mai semnificativă - 13,2%, urmată de persoanele declarate ucraineni - cu 12,4% și cele declarate români - cu 9,4%. Persoanele declarate găgăuzi și bulgari au avut cea mai mică pondere de persoane care au avut vreodată reședința obișnuită în altă țară - de 4,1% și, respectiv, 4,7% (Figura 6 și Tabelul 9.4 din Anexă).

Figura 6. Ponderea persoanelor după etnii declarate care au avut reședința obișnuită
în altă țară în total populație de aceeași etnie, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În total populația care a avut reședința obișnuită în altă țară, 66,7% s-au declarat de etnie moldoveni, 11,8% - români, 9,9% - ucraineni, 11,6% - alte etnii (Figura 7 și Tabelul 9.4 din Anexă).

Figura 7. Structura populației care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate,
pe etnii declarate, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza după țara nașterii a populației care a avut reședința obișnuită în altă țară relevă că, 83,7% erau originari din Republica Moldova, 8,6 % - născuți în Ucraina, 3,3% în Rusia, 0,4% în Kazahstan, 0,5% în Italia și 3,5% în alte țări (Figura 8 și Tabelul 9.5 din Anexă).

Figura 8. Structura populației care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate,
după țara nașterii, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de participarea la forța de muncă, circa 46,0% din persoanele de 15 ani și peste, care au avut vreodată reședința obișnuită în străinătate erau ocupate, 5,3% șomeri și 48,7% în afara forței de muncă (inactivi). Ponderea populației ocupate în mediul urban era cu 12,5 p.p. mai mare decât în mediul rural (Figura 9 și Tabelul 9.6 din Anexă).

Figura 9. Distribuția populației de 15 ani și peste, care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate,
după participarea la forța de muncă, pe medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Anexă:

• Tabele privind caracteristicile migraționale la recensământul 2024: Populația care a avut reședința obișnuită în străinătate și perioada stabilirii reședinței în Republica Moldova (6 tabele .xlsx)

Note:

¹ Informația este prezentată la momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, care a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024, pentru teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Merenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari.

² Acest indicator reprezintă o variabilă de recensământ obligatorie conform normelor Uniunii Europenepct.1.2.1. din Anexa Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor.

³ Anul stabilirii reședinței obișnuite este anul calendaristic în cursul căruia persoana în cauză și-a stabilit cel mai recent reședința obișnuită în țară, și nu furnizează informații privind șederile întrerupte.

⁴ Populația cu reședință obișnuită (populația ”rezidentă” sau PRO) – reprezintă populația care a locuit preponderent în țară în ultimele 12 luni înainte de 08.04.2024 (data de referință a recensământului), indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art.4 al Legii 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor).

⁵ Înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate.

Precizări metodologice generale despre RPL 2024:

Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică exhaustivă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.

RPL 2024 a fost realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite ONU, ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului etc.).

Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.

În cadrul RPL 2024, întru asigurarea plenitudinii/cuprinderii și acurateței datelor, au fost aplicate o serie de metode și tehnici noi, în comparație cu recensămintele precedente, precum:

• Recenzarea prin intervievarea persoanelor la reşedinţa lor obişnuită cu utilizarea tabletei (CAPI) şi înregistrarea răspunsurilor declarate cu o aplicație electronică. Utilizarea tehnologiilor digitale a sporit considerabil calitatea datelor colectate, a contribuit la asigurarea confidențialității și rapiditatea procesului de interviu.
• Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) în cadrul RPL 2024 a permis combinarea și integrarea, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, a datelor cu caracter personal, colectate direct de la respondenți, și cele colectate indirect – din surse de date administrative și surse private de date.
• Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, față de RPL precedent, limitat la 14 zile.
• De către recenzori, au fost realizate cel puțin 5 vizite la domiciliu în caz de lipsă de contact cu gospodăria.
• Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare și facilitarea recenzării a contribuit la sporirea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024 inclusiv:

• Semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului
• Facilitarea recenzării prin completarea formularului online pe site-ul BNS
• Funcționarea liniei verzi RPL de interacțiune cu populația
• Colectarea datelor în format electronic, prin interviu facilitat de dispozitiv electronic (CATI) sau prin Internet (CAWI - pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și consulatelor)
• Funcționarea punctelor fixe de recenzare a populației în ultima săptămână a recenzării, oferind posibilitatea persoanelor care nu au fost cuprinse la recensământ de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS etc.

• Realizarea Anchetei Postrecenzare (APR) reprezentativă pentru Republica Moldova la nivel de regiuni de dezvoltare, urban/rural, sexe, grupe majore de vârstă (în 2014 – ARP a fost realizată doar pentru or. Chișinău) – pentru evaluarea sub-acoperirii la RPL.
• Studiul de evaluare a supra-acoperirii RPL.
• Utilizarea surselor de date administrative (SDA) și metodei bazate pe aplicarea ”semnelor de viață” pentru completarea datelor colectate în teren și estimarea populației totale a țării (inclusiv neacoperite în cadrul RPL).

Informații relevante:

• Metodologia de recenzare si prelucrare a datelor RPL2024
• Pagina web oficială a Recensământului Populației și Locuințelor 2024
• Recomandările Comisiei Economice a ONU pentru Europa (UNECE) pentru recensămintele populației și locuințelor